Urasc

La fel de usor cum ai intrat in viata mea,ai si plecat. Atingerile tale pe care incet incep sa le uit,le urasc. Urasc chipul care m-a mntit,urasc viata care mi-ai aratat-o si usor am aflat ca traiam in iluzii create de "iubirea" care o simteam pentru tine. Iubire? Cuvant sec,minciuna inimilor, nesemnificativ pentru mine acum. Cum vrei sa te astept? Sufletul meu,calact in picioare de prea multe minciuni si regrete,nu a mai putut oferi toata dragostea cu care te-am amagit la inceput. Asa iubesc eu,crezi ca sunt diferita? Sau ciudata? Cine esti tu sa ma judeci? Am zis ca nu te uit,dar oare meriti sa ramai o amintire vulgara ascunsa in mine? Nici atat nu pot sa accept. Urasc sa iti aud numele,ma bantuie,il visez. Ceva frumos,pierdut,abandonat de amandoi,nu ai avut puterea sa lupti,ai renuntat la ce ai vrut. La ce mi-ai zis ca iti doresti,nu te mai cred. Esti la fel de inselator ca toti din jurul tau,asculti de altii si ti-ai pus atat de multe sperante,te-am rugat sa nu o faci. Eu plec,si te las cu o amintire, sarutul mei,soaptele mele si un zambet. Nu uita ce am fost,nu uri ce am devenit,ai doar incredere in ce vom fi. 

Dupa toata durerea care mi-ai scris-o in sufletul,am aflat un nou inceput,am alungat amintirile tale si le-am inlocuit cu altele. Am renuntat la tot ce tu m-ai invatat si mi-ai spus si am preferat sa sufar in tacere,o sa uit,o sa ma ridic. De ce te crezi tu mai special? Nu ai marcat cu nimic acest copil inocent cu lacrimi in ochi,nu te uita in ochii mei,vreau sa te uit. Pleaca,si ia cu tine amintirea mea