Nu

Totul se rupe. Gata. Stop. Nu mai vreau. E la fel mereu,e totul cum credeam,nimeni nu se poate atasa de mine iar eu nu fac nimic cum trebuie. De ce mai cred? Iubire? Peste tot in jurul meu,nu mai pot. Plecati,ma cac pe voi. De ce mereu cand vreau ceva atat de mult eu sunt cea dezamagita? Nu. Nu mai vreau,nu mai pot. Nu o sa mai fie nimic la fel,nu o sa mai cred,nu o sa mai iubesc. Nu.

Simt

Tu ma vezi pe mine asa cum sunt si eu te vad pe tine diferit. Vreau sa cred tot ce am vazut dar stiu ca nu totul e perfect. Si imi pun intrebari simple si in acelasi timp fara rost,ma simt bine dar totusi ceva ascund,m-am oprit din privit o secunda si am inceput sa scriu,mintea mea se umple cu lucruri care nu pot sa le spun,cu un nume care nu pot sa-l strig si cel mai profund sentiment al meu nu pot sa-l dau afara. Eram intr-o rutina,o monotonie ingrozitoare si acum ca am scapat din ea ma simt mai libera. Desi stiu ca lucrurile se schimba o picatura de speranta ramane infipta in sufletul meu. Eram copil si nu stiam ce inseamna sa iubesti. "Te iubesc" spuneam,dupa un timp mi-am dat seama ca nu e ceea ce simt si m-am rupt din rutina. Si zilnic ma gandesc,eu am probleme. Am vicii,am dorinte si am visuri. Ce poti vedea tu in mine? Afara e frig,nu pot sa plec acum desi vreau. Vreau sa ies,sa privesc,sa zambesc,sa doresc si ceva ma opreste. De ce cred tot ce aud? "Te iubesc" - Nu. E usor sa spui te iubesc,poate pentru voi nu semnifica nimic,eu nu pot spune te iubesc fara sa simt,asa m-am rupt din recenta mea relatie,nu puteam sa mai spun "te iubesc",nu cred ca am simtit vreodata,am vrut sa ma mint ca te iubeam si atat de mult mi-am dorit sa nu te ranesc incat am inceput si eu sa cred ca te iubeam. Nu am facut-o niciodata. Ma simt bine,placut,ma intreb de ce? Nu am facut nimic special,si totusi simt ca totul e perfect...acum. Vreau sa citesc,nu pot,vreau sa cant,degetele-mi tremura. Ce pot sa fac? Astept. Astept sa vad ce urmeaza,ce va fi azi si ce va fi maine, astept sa vad daca va fi un maine. Traiesc in moment si momentul acesta nu-mi place, mai tarziu o sa simt altceva asa cum mai devreme simteam altceva si azi noapte la fel. Sentimentele mele se ravasesc dar stiu ce simt in fiecare moment al zilei. Acum simt putina singuratate,simt uitare,racoare si dorinta. De ce? Tu ce simti?

Melancolie

"Even more in love with me you'd fall"

Ce semnificatie ai tu acum copil rebel? Te pierzi pe primul val si totusi din ochii mei nu cazi. Imi surade o idee,pacat,nu pot s-o spun. Ce-ar fi sa nu mai pleci? 

Mergand inainte ma intorc sa vad tot greul si raul pe care tu mi lai facut,si nu-mi pare rau ca te-am lasat si nu-mi pare rau ca acum totul e nou. Ce frica imi este si nu ma pot controla,opreste-ma,stiu ca din nou voi ceda. Dar tot ce-a fost demult acum usor dispare,odata cu tine,odata cu noi si cu tot cerul in spatele nostru.

Nu pot sa spun ca-mi aduci zilnic zambetul pe buze,ca ma faci mereu sa uit de tot ce eu urasc. Vad o lume noua in tine si nu mi-e frica sa te cunosc. Dar pot sa spun ca ma faci sa-mi pierd capul,ma faci sa uit cine sunt si dupa ce plec ma faci sa revin din nou pe pamant. Imi place sa visez,am picat din cer,dar am picat destul de bine,am trecut peste tot trecutul meu si pentru prima data simt ca se merita. Dar telefonul suna,nu vreau sa raspund,stiu cine esti si stiu ce vrei,ce-ar fi sa te opresti? Nu e tarziu sa ma cauti dar e prea tarziu pentru noi. 

Revin din nou cu picioarele pe pamant doar ca sa-mi dau seama ca astept sa visez iar,orele trec si ideile se pierd in capul meu. Ma uit la mancarea din fata mea,de ce nu pot sa fac nimic? Ma simt rau si in acelasi timp ma simt bine. Ma simt pierduta acum,stiu ca in scurt timp o sa fiu bine. Si simt toate visele mele luand viata in tine. Ma crezi? Te intreb si oricum o sa spun ceva aiurea.

Pierd timpul si incet astept sa ies din melancolia ciudata care m-a atacat acum. Oare am timp?

E Noapte

Sunt in punctul in care nu pot fi atinsa,sunt in cercul meu de dorinte ce tu nu mi-l poti dezlega. Visez la cupluri,visez la dorinte si la o eternitate cu voi. Am facut un pas doar pentru a te cunoste,am plecat de acolo cu zambetul lucind in coltul gurii. M-ai atins si mintea mea a luat-o razna,nu am stiu ce sa-ti spun, nu am stiut ce sa cred. Nici acum nu cred. In jurul nostru timpul era oprit si cerul nu vedea altceva. Doi copii pierduti pe drum,am crezut ca glumesti. Tot aerul din jurul meu s-a inghetat,nu am putut sa respir,pentru 2 secunde un sarut parca nu se termina. Nu am vrut nimic mai mult. Mainile imi tremurau si buzele se miscau fara mine,cate lucruri am spus si cate le-am gandit. Vorbele tale inconjurau totul si mainile tale ma incalzeau. 

M-am decupat usor de sentiment,am vrut sa fie perfect. Inima bate din ce in ce mai tare si respiratia mea o ia razna.

Sunt in cercul meu de uitare,traiesc in tot ce am vrut sa am. Muzica trece prin mine cu un ac usor.

Intepata de adevar si de viitor am inghitit si am sperat,pentru cine sa mai sper? Pe cine sa mai cred? Momentele noastre se scurg si cat incerc sa le opresc,poate reusesc. Culorile dispar,chipul tau uimit ma priveste si sclipirea ta din ochi ma incalzeste,dar tot pleci.

Nu am vrut sa vad nimic mai mult,zambetul,atingerea s-au imprimat odata cu buzele tale de mine.

Te astept,vreau sa vad,cat de mult pot ciopli din cuvintele tale si cate greseli pot sa fac.