duminică, 13 iunie 2010

Opheliac


"You know the games I play and the words I say when I want my own way 
You know the lies I tell when you've gone through hell and I say I can't stay
You know how hard it can be to keep believing in me
When everything and everyone becomes my enemy
And when there's nothing more you can do I'm gona blame it on you
It's not the way I wana be
I only know that in the end you will see it's the Opheliac in me...

It's the Opheliac in me..." 

E o obsesie. Un adevarat mister. "Se simtea singura,se simtea departe,se simtea..se simtea" opreste-te. Vorbesti despre tine. Incep sa scriu si creionul se plimba usor peste versuri,peste numele meu si dupa ce citesc am impresia ca nu-s eu. Corpul meu ramane pe loc,ochii se pierd de foaie si gandul se desparte in diferite colturi. 

Un intreg zambet se incolteste pe fata mea,nu pot sa spun de ce,nu pot sa spun de ce. De ce cred eu acum ce altii spun? Nu cred in voi. 

Am o obsesie,scriu in continuare,sterg numele meu,il pun pe al tau,arata mai bine. Inlocuiesc toate cuvintele cu numele tau. Pentru mine inca are sens,inca are ce am vrut de la bun inceput. Uite,citeste,ce simti? Te uiti,taci,nu intelegi.

Apoi un intreg nou inteles se leaga de obsesia mea completa acum,imi inlocuiesc chipul cu al tau,te vad pe tine.  Tot nu intelegi? Uite un alt zambet,nevinovat,pur,leganduse usor de tine.

Am un inamic,un suflet pierdut si legat langa mine care nu ma lasa sa-i dau drumul. Si acum, cand plec din locul care mi-a intunecat mintea si m-a tinut legata,ma simt acaparata cu totul de un intreg val rosu de frica,care se pierde in ochii mei si imi cade in suflet. Dar nu il las sa imi umple inima.

Cunoscund totul mai bine decat sufletul legat de mine vreau sa arat cum am urcat. Un singur cuvant si m-a facut sa zambesc,imi promiti ca nu e ce cred?

"It's the Opheliac in me"

Obsesia creste,nu ma distruge dar imi place sa tip,imi place ca lumea sa dea atentie sentimentelor mele pe singurul meu drum acum.

Uite un copil,e atat de pur si inconstient acum. Vreau si eu sa fiu copil,sa nu stiu nimic,sa stau sa vad doar ce vreau eu,sa cunosc doar ce am fost invatat.

Ascult o melodie,si imi da o stare euforica,incep sa scriu dar nu stiu ce,nu vad unde ajung si nu citesc acum,nu vreau sa-mi vad gandurile inca. Un singur om m-a putut speria,iubi,lega,folosi si iubi din nou iar eu nu m-am schimbat. Oare doar la el ma gandesc? Sau tot trecutul e acum pierdut iar noi am renascut? Asta m-ai facut sa cred. 

Un copil singur,un copil fata intelegere sau familie e un copil distrus sau nu e un copil deloc. Ai nevoie de cineva langa tine copile,ai nevoie de iubire. Eu nu am fost niciodata un copil.

Un zambet,un rand,o poveste,o melodie...

Un sarut,o iubire,o obsesie,o despartire

O impacare,un inceput,o noua dragoste,aceeasi persoana,un viitor

Tu.Eu.Noi

                                                                                            

                                                                                        

2 comentarii: